Bariere de acces Nice, pentru linistea locatarilor…

De firma bucuresteana Nice.com.ro am auzit de la prietenul meu din copilarie, Stefan, care dupa un an de somaj, a avut sansa de a-si gasi un job de administrator de complex rezidential. De la el am auzit de niste produse de o calitate ireprosabila pe care le ofera aceasta companie: bariere acces – si mi-a prins teribil de bine!
Ce e drept, atunci cand a inceput sa-mi povesteasca despre noul lui serviciu si despre multele probleme cu caracter administrativ pe care le are de rezolvat ca administrator, nu am fost intr-adevar interesat. Dar pentru ca bietul Stefan trecuse prin momente grele si aveam senzatia ca inca nu-si revenise, nu am vrut sa-l supar si m-am prefacut ca-l ascult cu atentie. Ce altceva puteam sa fac?
Eh, uite ca intr-o buna zi am mostenit casa unei matusi din partea mamei, pe care, in loc s-on inchiriez, m-am grabit s-o vand. Iar cu banii luati, mi-am cumparat un apartament cu cinci camere situat la ultimul etaj al unui complex rezidential nou construit. Am vrut neaparat la ultimul etaj, pentru ca imi doream neaparat sa vad padurea din apropiere, lacul si, mai ales cerul… Sub acest aspect – al panoramei – nu am absolut niciun regret. Dar la faza cu ultimul etaj, am inceput sa am regrete in mai putin de doua luni de cand m-am mutat in noua mea casa. Pentru ca afurisitul de ascensor functiona doar cand avea el chef, iar odata a binevoit sa se strice cand venea soacra-mea in vizita. Si era in lift! Ca batrana doamna si-a varsat nervii – in buna traditie a soacrelor din toata lumea si din toate timpurile – asupra ginerelui (adica asupra mea) banuiesc ca nu trebuie sa va mai spun… Norocul soacra-mii ca nu are carnet de conducere si ca vine in vizita la noi cu taxiul. Pentru ca barierele de acces in sus-numitul complex rezidential functionau lafel de „bine” ca lifturile – cand si cum vroiau ele. Iar administratorului nu-i pasa deloc, sau cel putin asa ne-a lasat, noua, locatarilor, impresia…
Ca sa scurtez povestea, nu m-am mirat prea tare cand am aflat ca peste taxiul care o aducea pe soacra-mea s-a prabusit una din bariere, care i-a spart parbrizul si i-a facut capota motorului chisalita. Bine ca soacra-mii nu i-a dat prin cap sa ma acuze de tentativa de asasinat in complicitate cu administratorul! Nu vreau sa fiu ipocrit – n-am sa pretind ca mor de dragul soacra-mii. Dar (puteti sa ma considerati egoist daca aveti chef) daca erau eu in locul soferului din acel taxi? Si cum a doua zi scenariul s-a repetat cu masina recent achizitionata a unui vecin (tip simpatic, cu care mai ies din cand in cand la cate o bere), s-a lasat cu sedinta. Cum adica, de care sedinta ? A asociatiilor de proprietari, bineinteles! Si cum ne saturasem pana peste urechi de lifturi care se strica si de bariere asasine, administratorul a fost demis! Fiind eu adeptul suflatului si-n iaurt, in noul administrator am „intrat tare” inca de la inceput. Adica l-am batut la cap pana s-a hotarat sa cumpere bariere de acces produse de Nice. Firma asta chiar isi merita numele („dragut”, in limba engleza), pentru ca noile bariere sunt simpatice foc: arata teribil de bine si functioneaza ireprosabil!

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Action Codes